Posts Tagged ‘tata’

Fă-ţi timp

Posted: 29/04/2012 in Poezie
Etichete:, , , , , , , , ,

În trecerea grăbită prin lume, către veci,
Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând,
Fă-ţi timp să poţi, cu mila, să le alini, trecând.

Fă-ţi timp pentru-adevăruri şi adânciri în vis,
Fă-ţi timp pentru cântare cu sufletul deschis,
Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lâng-un izvor,
Fă-ţi timp s-auzi ce spune o floare, un cocor.

Fă-ţi timp s-aştepţi din urmă când mergi cu slăbănogi,
Fă-ţi timp pe-un munte, seara, stând singur să te rogi,
Fă-ţi timp să stai cu mama şi tatăl tău bătrâni,
Fă-ţi timp de-o vorbă bună şi-o coajă pentru câini.

Fă-ţi timp să stai aproape de cei iubiţi, voios,
Fă-ţi timp să fii şi-al casei în slujba lui Hristos,
Fă-ţi timp să guşti frumuseţea din tot ce e curat,
Fă-ţi timp, căci eşti de taine şi lumi înconjurat.

Fă-ţi timp de rugăciune, de post şi meditări,
Fă-ţi timp de cercetarea de fraţi şi de-adunări,
Fă-ţi timp şi-adună-ţi zilnic din toate câte-un pic,
Fă-ţi timp, căci viaţa trece şi când nu faci nimic.

Fă-ţi timp lângă Cuvântul lui Dumnezeu să stai,
Fă-ţi timp, căci toate-acestea au pentru tine-un grai,
Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă-ţi timp să-i dai vieţii şi morţii tale preţ.

Fă-ţi timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi;
Comoara risipită a vieţii, n-o mai strângi.

Ideea acestei poezii, mi-a fost data de Luna Pătrata şi a ei meditaţie. Nu pot să spun mai mult despre poezie decât a spus însuşi autorul Traian Dorz : ” fă-ţi timp căci viaţa trece şi când nu faci nimic”

P.S

Vă las cu imaginea timpului care trece, dar sperăm cu folos.

Reclame

Copiii au o sinceritate debordantă, nu le e teamă să spună lucruri pe cât de simple pe atât de complexe; iar Dumnezeu, e unul din cei spre care copiii îşi îndreaptă „tirul” de întrebări şi nelămuriri

„Dragă Dumnezeule, oare e adevărat că tata nu va merge in rai dacă va folosi, şi acasă, cuvintele pe care le foloseşte la partidele de golf ?”

„Doamne drag , mai fă  să fie o vacanţă între Paşte şi Crăciun!”

„Doamne Dumnezeule, îţi mulţumesc pentru frăţiorul mai mic pe care mi l-ai dat, dar poţi să verifici în agenda Ta, că eu ţi-am cerut doar un căţeluş”

„Dumnezeule, pun pariu că ţi-e tare greu să iubeşti pe toată lumea de pe pământ. La noi în familie sunt doar patru şi tot nu pot să îi iubesc totdeauna”

„Dumnezeule, chiar ai vut ca girafele să arate aşa cum sunt sau a fost un accident?”

„Dragă Dumnezeule, preotul nostru chiar e prieten cu Tine sau L-ai cunoscut prin intermediul afacerii lui?”

„Dragă Doanne, la şcoală am învăţat că Thomas Edison a făcut lumina, iar la Biserică ni s-a spus că Tu ai creat-o prima dată. Ţi-a furat cumva ideea?”

„Dumnezeule, dacă duminică vei fi la Biserică, Îţi voi arată pantofii cei noi pe care îi am.”

„Doamne Dumnezeule, eu tot aştept să vină primăvara, dar văd că nu mai vine. Ce s-a întamplat?”

„Dumnezeule, dacă îmi vei da o lampă ca a lui Aladin, Îţi voi da orice doreşti, exceptând banii mei şi setul de şah!”

„Dragă Dumnezeu, am fost la o nuntă, iar la final mirele şi mireasa s-au sărutat tocmai în Biserică. E în regulă să facă aşa ceva acolo?”

„Eu sunt român, tu ce  naţionalitate ai, Dumnezeule?”

„Dragă Doamne, eu aş vrea să fiu ca tatăl meu, când voi creşte mare, dar nu chiar cu aşa e mult păr pe tot corpul!”

„Dumnezeule, chiar eşti invizibil sau e vreo şmecherie?”

„Dumnezeule, în loc să laşi oamenii să tot moară şi să fii nevoit să faci alţii la loc, nu ar fi mai bine să îi laşi în viaţă pe cei actuali?”

( sursa- internet)

Pe un loc liber de case, din apropierea locuinței noastre, își desfășoară activitatea și își duc zilele o familie de caini, nu de rasă, ci maidanezi: mama, tata si ceva pui de curând născuți. Se joacă, se hârjonesc, mai se și ceartă ( că doar e familie), dar una peste alta știu că acolo e casa lor, locurile din gard, pe unde pot pleca într-o plimbare, fiindu-le cât se poate de cunoscute.. Din când în când îi mai vizitează  și alți colegi de cartier, să mai petreacă timp împreună. Astăzi, însă, unul din prietenii lor a venit în vizită și  nu știu  de la ce s-au luat, care ce o fi zis către celălalt ori ăsta intrusul le- a jignit familia, dar e cert că totul a ajuns la punctul culminant: bătaie, dar nu așa, fiecare cu fiecare, stil turneu, ci toți pe unul, pe poftitul nepoftit; tată, mamă ( ce-i drept era mai retrasă să dea impresia de lady) și juniorii, au sărit toți pe Grivei nepoftitul, de ieșeau fulgii din el. A scăpat din încercuire, pentru moment, dar alergătura a continuat până l-au fugărit din zona de conflict, dar au luat-o la fugă pe străzi, în șir indian, care mai de care alergănd mai tare. Au cotit-o și i-am pierdut din câmpul vizual, ca să văd și deznodământul.

În grecește, există un termen, cuvânt pentru dragoste-storge – care exprimă dragostea din cadrul unei familii, între mamă, tată, frați, surori, o dragoste de sânge. Oricât de multe ar fi frecușurile în familie, micile discuții inerente, toate acestea apun și dispar în momentul în care ”lupta” se mută în afara căminului. Atunci se strâng rândurile, se dau mâinile unii altora, mamă, tată, frați, surori și se trece la ”lupta externă” , cu greutățile și problemele ivite. Mâinile unite aduc victoria și tot ceea ce a fost între ei, pe plan intern e dat uitării deoarece bucuria adusă de succes e mare.

Între timp, familia de câini s-a întors, își reiau vechile și normalele activități și jocuri domestice. Încă un inamic a fost înfrânt, pot petrece în liniște o nouă seară.

Așa e în lumea câinilor, care nu știu grecește dar aplică lecția dragostei în familie. Cât despre noi oamenii, ….