Posts Tagged ‘dusmanos’

 Nu prea cred că o să apuce a citi, cățelușa mea această postare, dar cred că o pricepe ea, că a fost făcută pentru ”dumneaei”!. Ieri, așa ca un copil neastămpărat, m-a supărat rău de tot, și a luat-o puțin pe coajă. A  plecat capul, și-a dat seama că a greșit, dar după un minut a fost inapoi la mine, dornica de alintare și de joc, ca și cînd nu i-aș fi făcut nici o corecție. M-a apucat mila că am ”oblogit-o” și mi-am adus aminte poezia de mai jos, și mai ales am conștientizat, cum ar trebui să mă comport și eu când cineva mă corectează, pentru că îmi vrea binele. E încă loc de a învăța de la câinii profesori, și sper să o facem!

Din bucata mea de pâine
Am hrănit un om și-un câine.
Omul, azi, m-a părăsit
Și s-a dus, n-a mai venit.
Câinele mă recunoaște,
Omul nu mă mai cunoaște.

Căinele mi-e ca un frate,
Mă păzește cu dreptate.
Eu îl bat, îl scot afară;
Sare gardul, vine iară.
Latră zi și latră noapte,
Mă păzește pân’ la moarte.

Omul rău si dușmănos,
Care-ți vorbește frumos,
Îți vorbește-n față bune,
Dar în spate dă în tine.
Ce ai, omule, cu mine,
Că nu-ți fac nici rău, nici bine ?

Când am bani și o duc bine,
Toată lumea-i neam cu mine.
Când n-am bani și o duc rău,
Nu mi-e neam nici neamul meu.
Și acum, te-ntreb pe tine:
Care-i om și care-i căine ?

  Vasile Militaru

Reclame