Posts Tagged ‘dialog’

E un caz cât se poate de ipotetic, în sensul că se poate întâmpla ca mâine la oricare din noi; e un caz cât se poate de real, in sensul că poate chiar acum se întâmplă la unii din noi . Se dă o zi, stabilită prin acte interne, pentru plata salariului, de fapt două zile, pentru plata celor două chenzine lunare.  Se cere să se afle:  de ce nu se respectă aceste zile de plată şi mai ales, de ce, în cazul nerespectării lor, nu se comunică motivul acestei anomalii, dar „deloc si de fel”? Indicii: nu încercaţi să aflaţi răspunsul de la cei în măsură să vi-l ofere, pentru că nu veţi primi nici cel mai mic semn; aşa că eventual, căutaţi răspunsul pe Google, sau de la prietenii care „ştiu de ce”. Nici o comunicare , nici un email, nici un fax, nici un porumbel călător trimis cu vestea ( nu de alta dar trebuia să ajungă pentru că deja e a şaptea zi de întârziere). Nu e prima dată când se întâmplă această situaţie, nu e constant repetată, dar e enervantă deja. Şi încă un detaliu: toţi cei care îşi iau leafa din acelaşi „butoi”. toate celelalte , hai să le numim, prăvălii, au banii în buzunar de ceva timp, adică de când trebuia să îi aibă; doar prăvălia  cu pricina e încă în stand by.

Cum aţi proceda într-o asemenea situaţie, care v-ar fi acţiunile? E deranjant momentul prin care treci, e enervant să ştii că nu eşti plătit pentru munca pe care ai depus-o; dar cel mai enervant , pentru mine, e lipsa de comunicare, lipsa de dialog, faptul că totul se desfă şoară ca şi când fiecare detaliu e sub control. Oare cer eu prea mult când aştept aşa ceva? E comunicarea ceva opţional în democraţie, între oameni normali , care se respectă, între angajat şi angajator? Sau e ceva normal şi natural să comunici,  să oferi informaţii,  atunci când nu ai nimic de ascuns şi când totul e transparent? Îmi veţi spune: du-te la altă firmă care comunică, care plăteşte la timp, care respectă angajatul. Aici vroiam să ajung: există astfel de firme, cum sunt firmele în care lucraţi voi, la nivel de comunicare, dialog oi în ce priveşte respectarea drepturilor de orice natură? Nu că prea ai de unde alege, dar de dragul „comunicării”, să ştim şi noi.

Să fie oare comunicarea, sau mai bine zis lipsa de comunicare, boala unui sistem deja bolnav, a unuia care nu e transparent şi de asta nu comunică, a unuia care pe lângă adevăr , mai are şi minciună, în proporţie destul de mare, şi de asta evită mesajele? Ştiu, lucrul cu oamenii e cel mai greu; dar atunci de ce să ni-l facem şi mai greu necomunicând cu ei, lăsându-i să interpreteze ei cum vor anumite situaţii ivite?  Dacă găsiţi un răspuns vă rog a mi-l comunica şi mie, pentru că la mine, Google, nu ştie ce să zică[

Reclame

Una din primele  reguli pe care le invatam de mici, fie la scoala, fie acasa in mijlocul familiei, e aceea de a nu raspunde decat atunci cand esti intrebat si atunci sa raspundem , nu sa tacem sau altfel spus ” nu te baga unde nu iti fierbe oala, mai copile”. Aceasta regula de aur a conversatiei si a dialogului, se pare ca unii ori nu au invatat-o  cand au fost mic i, ori au uitat despre importanta ei din cauza profesiei pe care o au. Sloganurile, afisele si scandarile din pietele tarii, fac referire la un personaj sau cel mult la un grup de oameni. mai mult sau mai putin implicati ( nu intram in detaliile vinovatiei sau nevinovatiei unora sau altora).  Ati vazut cumva  pe canalele de informare, vreun raspuns din partea celor implicati? Ati auzit sa intre cineva in dialog cu ei, chiar si prin intermediul mass-media ( pentru ca in mod direct sigur nu ar putea)? Eu unul nu ! Ba dimpotriva, membrii si personaje din acest grup incep sa intre in discutii aiurea cu altii din alt grup. Dar asta nu e tot: cei care despre care nu se aduce vorba in manifestatii ( sau se aduce prea putin), incep ei sa raspunda, sa se ”bage in seama”.

Aceste doua atitudini, una de indiferenta,  de ” a nu raspunde atunci cand esti intrebat’, alta de ” raspuns fara a fi intrebat’, nu fac decat sa irite spiritele, sa incinga atmosfera.  E greu sa stai in banca ta atunci cand stii ca poti sa ataci pe cel cazut deja la pamant, cand de fapt tu ai alta menire.  Gentlemanii din politica exista, cred ca, doar in filme,: cei care stiu sa raspunda,  la subiect, CAND sunt intrebati si cei care stiu sa raspunda DOAR CAND sunt intrebati!

Sa ne aducem aminte si sa amintim si altora regulile bunului simt, ale celor sapte ani de acasa!