Posts Tagged ‘cele 10 porunci’

Democrație e atunci când ți se permite să votezi pentru persoana pe care o displaci cel mai puțin- Robert Bryne

Oamenii politici răi sunt aleși de către cetățenii buni care nu votează.  ~George Jean Nathan

În timpul unei campanii electorale, discursurile plutesc peste tot în aer- și viceversa.

Ar trebui să fie o zi- doar o singură zi- când să fie ”sezon deschis” la parlamentari.  ~Will Rogers

Dacă votul ar schimba ceva, sigur l-ar face ilegal.  ~Emma Goldman

Politicianul e persoana care va sacrifica viața ta pentru binele țării.  ~Texas Guinan

Dacă Dumnezeu ar fi fost liberal, nu am fi avut ” cele 10 porunci”, ci mai degrabă ” cele 10 sugestii”  ~Malcolm Bradbury

Unii oameni schimbă partidul de dragul principiilor pe care le au; altii schimbă principiile de dragul partidului.  ~Winston Churchill

Dacă Dumnezeu ar fi vrut să votăm, ne-ar fi dat candidați – Jay Leno

De ce să plătești bani grei pentru a îți afla arborele genealogic? Intră în politică și oponenții tăi vor face asta gratis.

În loc de a îi înmâna unui politician cheile orașului, mai bine ar fi schimbată încuietoarea  ~Doug Larson

Politica este arta de a căuta probleme, fie că există ori nu, a le diagnostica greșit și a aplica remedii incorecte  ~Ernest Benn

Ştiaţi că şi cei mai calmi ori blânzi oameni se mai şi enervează? Moise, omul lui Dumnezeu, din vechiul testament, ni se spune că era cel mai blând om de pe faţa pământului, de pe vremea sa; şi cu toate blândeţile adunate în el, a venit momentul când a azvârlit o dată cu pietrele pe care erau scrise cele zece porunci, de ţăndăti le-a făcut. Aşa că dacă el, „number 1” în topul blândeţii, a avut de a face cu nervii, doar nu oi fi eu mai ceva ca Moise, şi să nu mă enervez deloc?. Cu toate că era evreu, mulţi ar zice că ardelenii sunt urmaşi de ai lui!!! De la enervare  gen „o data în viaţă” la enervare gen „mod de viaţă” e o mare diferenţă totuşi. Care sunt acele mici ori mari necazuri, probleme, situaţii, care ne fac să ne pierdem cumpătul şi să ne enervăm poate chiar zilnic? Nu mă refer la acel tip de nervi care să ne determine să azvârlim cu ce prindem în cale, perne, pisică, vază, etc, ci la acei nervi, uşori, drăguţi, dar care, dacă suntem sinceri cu noi, ne dăm seama că liniştit putem să îi catalogăm „nervi”. Oare e vreo metodă depistabilă prin care pot să evit acele situaţii care îmi provoacă nervi? Sau asta ar însemna prea mult, adică: să nu mai circul cu maşina ( prin România), să nu mai merg la serviciu, să nu mai privesc la ştiri, să nu mi dau ochii cu …, să nu mai aud vorbind pe…? Mă gândesc de multe ori, că enervarea provine din lucruri  pe care oricum nu am posibilitatea să le schimb; mă enervez pe şoferul din faţa mea căruia oricum nu am ce să îi fac, mă enervez pe o persoană anume, pe care nu am cum să o schimb orice i-aş face sau i-aş spune, mă enervez pe cel de la ştiri, care exact nu mai poate de nervii mei.

Şi atunci, dincolo de ” eliiberare şi descătuşare”, aşa cum ne place să ne motivăm  ieşirile nervoase, care ar fi logica nervilor, a „ieşirii din pepeni”? Avem vreo logică sau…”aşa sunt eu, ce vrei, mă enervez şi gata!”? Orice am face când ne enervăm, în primul rând aceşti nervi ne afectează pe noi, nu pe cei împotriva cărora ne îndreptăm nervozitatea, ne întunecă nouă găndirea nu îl orbesc pe „enervantul” de lângă noi. Nerviii ne pot „ucide” doar pe noi, pe nimeni altcineva!!

Ehei, dacă am putea, la nervi, câte permise de conducere am lua sau câte roţi am sparge, pe câţi semeni nu i-am mai lăsa să deschidă gura sau să iasă pe stradă, la câţi le-am confisca averile şi i-am pune să muncească în cariere, ori la câţi i-am băga direct la puşcărie!! Dar aşa, rămânem , doar cu nervii!! Ai noştri nervi, ce ne afectează doar pe noi!!