” Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc amarul dulce şi dulcele amar!” – Isaia 5:20

E groaznic de trist să trăiești pe dos, să fii cu susul în jos,de exemplu să nu poți dormi noaptea ci doar ziua sau să nu poți închide ochii din cauza vreunei oarecare boli. Îi compătimim și chiar ne este milă de cei care, din diferite motive, nu pot să trăiască normal din punct de vedere fiziologic, cei care suferă din cauza vreunei astfel de anomalii. Și cu toate acestea, cineva spunea că suntem mult mai aplecați, mai preocupați înspre nevoile, handicapul  fizic al unei persoane, decât suntem îngrijorați de handicapul moral al unei anumite persoane.

Nu știu cât de important e pentru voi să aveți de a face cu o persoană care are principii corecte, valori așezate în ordinea priorităților reale sau chiar nu contează caracterul celui cu care aveți de a face. Pentru unii, chiar nu contează că fac alianță cu unul care nu are deloc morală sau principii, atât timp cât lor o să le meargă bine în contextul asocierii. Alții în schimb, suflă și în iaurt înainte de a se apropia de cineva, înainte de a face pact cu cineva anume. Chiar ajută la ceva să ai valori corect așezate, principii de viață adevărate? Chiar e important în lumea asta în care totul pare cu susul în jos, să fim noi oameni normali, care să spună lucurilor pe nume indiferent de prețul  pe care ar trebui să îl plătim sau indiferent cât de mulți ar spune același lucru ca și noi? Are vreo importanță pentru binele unui om, al unei națiuni, să  își bazeze viața și acțiunile pe niște principii clare și corecte sau nu prea contează în economia vieții acest lucru?

Se prea poate ca pentru cei care citiți aceste rânduri, întrebările să vă pară aiurea de tot, pentru că sunteți persoane cu principii, cu picioarele pe pământ și nu cu capul în jos! Și cu toate astea, nu înțeleg, cum de totuși la nivel declarativ, majoritatea condamnăm negrul care e pus în locul albului și întunerecul ce ia locul luminii; dar când e vorba de acțiune, de faptă, vedem că realitatea arată altceva. Și atunci mă întreb, oare chiar e suficient să am doar eu, în interiorul meu, valorile puse în ordine dar să nu iau nici o atitudine, în exterior, atunci când văd că lucrurile sunt pe dos în societate? Se prea poate să fie asta problema României, a românilor, adică faptul că principiile noastre sănătoase de viață, prea puțin le scoatem în confruntare directă cu principiile nesănătoase care sunt promovate în societate, în școli, în viața publică.

Partea bună e aceea că încă avem ziua de azi la dispoziție, mai putem să corectăm ceea ce e greșit, mai putem încă să scoatem pe ” tejgheaua” vieții, lumina, binele și dulcele, și să le aducem în confruntare directă cu răul, întunerecul, amarul. Și cu siguranță, atunci mai este speranță pentru noi, ca și oameni, pentru noi ca și națiune.

Anunțuri
Comentarii
  1. Doru spune:

    Repetabila căutare a sensului …
    Târziu în noapte am văzut pe Da Vinci Learning un filosof polonez punând sare pe rană: căutarea negăsitului sens …

  2. psi spune:

    ai o doză de optimism care, sincer, pe mine nu mă caracterizează. mie mi se pare că ziua de astăzi este deja trecută sub semnul lui negru declarat alb. şi aş vrea să mă înşel…

  3. Stefania spune:

    In momentul in care, fiecare din noi, de la mic la mare, traim in integritate, atunci viata noastra ca si natiune se va schimba in bine. Dar pentru asta, avem nevoie de vointa si v-a trebui sa ducem o lupta cu noi insine, sa nu ne lasam coordonati de egoism, lacomie, invidie si ura.
    E important, Marius, sa traim in integritate, indiferent de parerea celorlalti, cu speranta ca poate este contagioasa si se molipseste fiecare individ de ea,– chiar daca castigul nu este impresionant si de moment, dar cu certitudine el v-a veni la timpul potrivit. Trebuie sa ne gandim ca mai intai este fapta si apoi rasplata.
    O duminica minunata si odihnitoare, iti doresc Marius! 🙂

  4. Sorin Şarba. spune:

    Intrebari retorice care fiecare cetatean care in sinea sa se pretinde „de bun simt” ar trebui sa si le puna.

  5. Nicu spune:

    Cred ca nicio persoana cu o buna educatie nu doreste sa se inconjoare de persoane, hai sa spunem dubioase. Fiecare dintre noi ne dorim alaturi persoane in care sa avem nadejede, oameni care sa impuna respect sau si mai potrivit sa se poata completa. Cu riscul de a rostogoli, iar si iar bolovanul, precum Sisif e bine sa nu abdicam de la exigentele noastre. Chiar daca uneori suntem dezamagiti sau(si) ne simtim singuri.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s