Gata! Am fugit, am treabă!

Posted: 18/04/2012 in Din lumea celor care nu cuvântă
Etichete:, , , , , , , , , , , ,

Curiozitate canină cu extrapolare şi în lumea umană! Ambii căţei care îi am, sunt aceeaşi rasă, ce-i drept, unul din categoria senior . altul din cea pui, unul e EL, alta e EA, aşa că pot exista circumstanţe atenunate pentru ceea ce relatez şi modul lor de raportare diferit. Când au ora de masă, adică fiecare e cu farfuria proprie în faţa nasului, şi se bucură de meniul oferit, reacţiile celor doi la stimulii şi factorii externi sunt total diferite. Adica, cel mare, Hachiko, dacă aude ceva prin preajmă, că mişcă vreun cineva pe sradă sau peste gard, sau vreo altă pasăre sau alt câine prin zona lui de acţiune, lasă tot, nu contează că mai are de mâncat, şi la atac, la apărarea teritoriului. Cealaltă, Kita, domnişoară fiind, în creştere, îşi vede în continuare de activitatea ei, ciuguleşte de prin farfurie, iar dacă vede că Hachi, întârzie mai mult, mai că vrea să treacă şi la farfuria lui. Unul lasă tot, când e vorba de a îşi împlini misiunea viaţii lui, alta, aşteaptă să vadă cum e cu mâncatul şi abia apoi ia o decizie.

Mă gândeam la mine, ca şi persoană activă, cu pasiuni, hobby-uri şi activităţi diverse, care e acea misiune a vieţii mele, acel domeniu din viaţa mea,  sau acea menire din viaţa mea, pentru care, orice aş face la un moment dat, să las totul baltă şi să alerg cât pot de repede în acea direcţie? Trebuie să mă gândesc bine acum , dacă chiar am vreo motivaţie aşa de puternică, încât fie că mânânc, fie că sunt plecat la un suc, fie că mă plimb, când aud că e vorba de…, să zic: „Gata, mă retrag, că am altceva de făcut, mă aşteaptă o treabă care nu suportă amânare!”. Mai ne ” mână” ceva de la spate aşa puternic, mai avem vreo dorinţă aşa mare , vreun scop aşa înalt în viaţă, încât toate celelalte ocupaţii să pălească în faţa acelui unu motiv? Pentru unii poate e fotbalul ori sportul în general, pentru altele shopping-ul, pentru alţii pescuitul ori pieţele auto de week-end. Chiar nu ştiu fiecare ce avem, sau dacă cele  pe care le considerăm ca şi lucruri importante, reprezintă într-adevăr „meniri” ale vieţii noastre. Cred că ar conta mult, să ne stabilim corect priorităţile, să ne reevaluăm valorile şi scopurile pe care le avem în viaţă, să vedem pentru ce trăim cu adevărat şi pentru ce bate cu adevărat inima noastră.

Sincer să fu, eu încă sper , ca atunci când va creşte mare, Kita  să devină şi ea preocupată cu adevărat în ceea ce contează, în pază şi apărare,  realizând că nimeni nu îi va lua mâncarea în timp ce latră pe „duşmanii de clasă”. Nu de alta, dar dacă va avea tot astfel de aere de domnişoară, s-ar prea putea să le fac ” fişele de evaluare” cu caificative diferite şi atunci deja se schimbă lucrurile.

Anunțuri
Comentarii
  1. ionela spune:

    da..buna analogie sa stii. doar ca ei inca reactioneaza insintictiv , dar noi animale cu ratiune ce am fost inzestrate..deh..avem …cum i se spune..aa ..ratiune..avem puterea de a alege..si alegem ..mereu. ca nu alegem mereu cele mai sanatoase variante..e partea a doua..pana una alta…cred ca mai bine ramanem indecisi..nici nu alergam in apararea teriroriului nici mancarea n-o lasam…;))

  2. Mélanie spune:

    @Marius, te citez:”Cred că ar conta mult, să ne stabilim corect priorităţile, să ne reevaluăm valorile şi scopurile pe care le avem în viaţă, să vedem pentru ce trăim cu adevărat şi pentru ce bate cu adevărat inima noastră.” – exact… QED. Prioritatile si urgentele noastre sunt (în) viata REALA, concreta, caci virtualul cât de mult se va perfectiona cu tot ce implica, include, NU va înlocui niciodata realitatea reala(sic!), asa ca… welcome to real life.com! 🙂 Bafta si spor în tot ce faci…
    – – –
    P.S. daca n-ai fugit înca, daca ai timp si chef: 🙂

    http://incaunipocrit.wordpress.com/2012/03/05/urgent-sau-important/

    • Marius Bota spune:

      Mi-aduc aminte de discutia asta cu urgentul si importantul de pe vremea studentiei , cand discutam mult despre prioritati la acea etapa a vietii. Din pacate , trec anii si uitam prioritatile sau le schimbam din mers!! Multumesc de urare si asemenea iti doresc!

  3. BitterMili spune:

    E greu sa iti stabilesti prioritati…e greu sa le stabilesti mai ales in ordinea corecta. Dar cu judecata si cu atentie cred ca reusim sa fim rationali si sa alegem ce este mai bun.

  4. romanianstampnews spune:

    Chestia cu ierarhizarea priorităţilor este importantă dacă vrei să realizezi ceva pe termen lung. Nu cred că are importanţă care ar fi acele priorităţi (fie ele meserie sau hobby) dacă „te ţii” de ce ţi-ai stabilit iniţial. Poate că şi puţină consecvenţă este bună.

    • Marius Bota spune:

      Probabil consecventa e cheia, intr-adevar, dupa stabilirea corecta a prioritatilor! De ne dam bine cu astea doua, sigur ne-ar fi mai fermecatoare viata si mai plina de succes

  5. alexbodoli spune:

    Hachiko?…Imi aduc aminte de bietul catel din film:(

  6. […] Hachiko, mancare, need for speed, plimbare, portia, potop, rapida, record, repede 0 V-am mai povestit de a mea “gagică” mică, pe numele ei de fată, Kita, că probabil după căsătorie o […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s