Ar fi frumos dacă ploaia căzută peste noi, ne-ar spăla și inimile de răutate, invidie, ură
Mi-ar plăcea ca soarele sa îmi încălzească nu doar trupul ci să îmi atingă cu căldura sa, sentimentele pentru a le innobila
Aș vrea ca zăpada să îmi acopere toți pașii făcuți fără rost și fără folos în lumea asta și să îi dea uitării.
Nisipul mi l-aș dori să nu se termine niciodată din clepsidra vieții si sa fie mereu strecurat cu intelepciune.
Luna nu doresc să fie altceva decât lumina din noaptea grea, lumină lăsată de Dumnezeu pentru a îmi arăta cărarea.
Marea-să fie locul în care să arunc toate nereușitele mele, iar valurile să nu le mai aducă înapoi.
Fiecare zi să fie momentul de renaștere, de înviere, spre o viață mai bună, spre o trăire mai frumoasă.
Ar fi frumos să fie totul precum aș vrea, dar nu știu dacă ar fi bine!


Ultimul rând mi se pare un rezumat excelent. Din confruntare (mi-am dorit întotdeauna să fie numai de idei, nu de alt gen), din contradicţie rezultă ideile noi. Dar câteodată oboseşti. Să aştepţi, să speri. Să te întrebi mereu.
Si eu, Max, sunt tot adeptul luptelor de idei, nu a pumnilor in figura. Doar ca ideile nu fac parte din circ, pe cand pumnii, da!
dacă ar fi după cum vrei tu, Marius…atunci ar fi bine! ar fi foarte bine!
Andreotti draga, sunt sigur ca unde sunt oameni frumosi la suflet, ar fi bine si daca e mai rau putin!
Așa zic și eu, Marius!
azi esti poet…
ai folosit conditionalul-prezent, ceea ce implica si “daca”… toate s-ar îndeplini daca am trai într-o lume ideala, dar cum bine stii nu-i cazu’ si nu va fi vreodata… tre’ sa luam lucrurile, situatiile asa cum sunt, la prezent, nu la conditional, altfel riscam sa fim dezamagiti, pe toata linia…
Poetul din mine, e vai de capul lui. Mai degraba visatorul e la putere! Oricum ar fi, credem ca Dumnezeu poate face ca toate lucrurile sa fie spre binele nostru. Nu stiu cum , dar cred!
@Marius,
esti uneori prea modest…
D-zeu (ne) arata calea cea (mai) buna, far’ sa faca nimic, niciodata în locu’ nostru: ne vrea activi, nu pasivi, resemnati, fatalisti…
Ar fi frumos sa poţi folosi prezentul în locul conditionalului…frumoase gânduri.
De-aia esti un om bun, Marius…indoiala ta reiesita din ultimul vers imi reconfirma ceea ce eu stiam deja despre tine, anume ca nu faci din parerile tale axiome ale intelepciunii (chiar de sunt) si ca intotdeauna pleci urechea si la ce spun cei din jurul tau.
Ar fi mai mult decat viata , daca s-ar intampla asta …
Foarte frumos !