Așa mi se pare normal să se comporte un ardelean, și încă unul care e din inima Ardealului. Lejer, calm, destins, onorabil. demn, comunicativ și deschis la dialog ( exceptând partea de autolaudă). Acesta e tipul de ardelean care trebuia să fie domnul Boc pe toată durata mandatului său la guvern. Nu avea ce pierde ci doar de arătat și căștigat avea, fiind promovat de la primar de Cluj-Napoca la prim-ministru de România. Nu luăm în discuție motivele pentru care a acționat cum a acționat, ci credem și sperăm ca lecția guvernării să ii fie una de folos, astfel încât ardeleanul Emil Boc să își recapete demnitatea și onoarea. Dincolo de laudele și meritele expuse chiar de dumnealui, pentru a fi în totalitate ardelean și om, cred că mai trebuie doar o recunoaștere a greșelilor făcute, atât ca decizii cât și ca asocieri.
Apoi, putem să îi spunem, în dulcele grai ardelenesc: ”No, amu, Emile, bine că veniși ‘napoi, printre noi. Vezi-ți lungul nasului și nu te mai băga une nu-ți fierbe oala, pă la capitală. No bine?”


Partea hilara este ca, fiind el “micu de statura” precum Voda-Stefan, avea nevoie de un “aprodul Purece” modern spre o ministeriala si defectuoasa…incalecare.
Promisiunile sale cum ca aprodul Purece incalecat democratic, atat de promitator si laudativ, se va numi “Moghila” (Movila) imediat dupa ce a ajuns prim-ministru la guvernare, au fost date uitarii, iar cine a fost Purece,…purice ramane, iar cine a fost Movila, tot cocalar Moghila ramane.
Vorba istoricului nostru concetatean, presedintele Plugarilor, Dr. Petru Groza, atunci cand din balconul vechii cladiri a BNR din Deva (vis-a-vis de statuia lui Traian,”parintele pederast al tutulor romanilor” “casatorit” samavolnic cu viteazul Decebal per Scorillo… ) a tinut o cuvantare imediat dupa inscaunarea-i democratica pusa cu acceptul Moscovei staliniste. Unul din multime l-a intrebat pe deveanul nostru (tot ardelean si el) ajuns de-acuma presedinte: “Domnule Groza, dar cu noi, cum ramane ?” La care, Presedintele inaltat pe moghila plugarilor, a raspuns cu aplomb: “Cine a fost cu sapa, cu sapa ramane, iar cine a fost cu mapa, cu mapa ramane” !